Loc in taxi

Primul sex a fost barbatul, cel de-al doilea - femeia. Cine se simte frustrata sa ridice mana sus! Asta e feminismul...o joaca de copii a femeilor care incearca sa ucida statutul barbatului care are puterea si sa ocupe cu gratia ei primul loc. Care gratie? Femeile "feministe" sunt hidoase, cele feminine sunt superbe. Feminismul nu dezvolta nimic, cu toate ca femeile sunt cele care fac prospera viata. Nu inteleg de ce unele dragute au ganduri negre legate de superioritatea lor fiindca superioritatea se acumuleaza in tacere. Drepturile de fapt nu exista intre femei si barbati. Fiecare a facut ce a vrut de fiecare data. Femeia intarzie, dispera, dramatizeaza, cucereste, zambeste, rotunjeste. Barbatul plange din cauza dramei chiar daca o uraste. El se aseaza in genunchi pentru prima oara si dupa se scutura o viata de tarana.
Femeia este pamant, barbatul o face fertila.
Femeia este proasta pentru ca tot ce vede este numai sentiment. Femeia crede in falsitate. Femeia iubeste cuvantul "pret", barbatul crede in achizitie.
De multe ori ma intreb de ce naiba sexul meu este femeie. Le urasc! Sunt cele mai ipocrite fiinte si lacome de altfel. Tanjesc dupa atentie ca animalele parasite pentru ca ele in sinea lor nu se pot vedea altfel. Ele vor control, cand il au, nu stiu sa il carmuiasca, vor sa calatoreasca, cand o fac nu sunt atente la peisaje. Femeile nu valorifica nimic. Pretind ca iubesc, dar cred in idealul asta pentru ca este imposibil sa ail ajunga. Mereu iubesc lucruri imposibil de realizat fiindca este mai simplu sa fie lase. Este mai simplu sa abuzezi de voce atunci cand stii ca o ai suava si sa te folosesti de ea pentru a convinge barbatii, dar intelesul vorbelor se pierde printre buze. Este atat de simplu sa dramatizezi in loc sa fii recunoscatoare. Eu sunt femeie si din nefericire ma comport ca toate, desi acum le critic. Sunt femeie, critic femeia,dar doar vorbele sunt de mine. Fapte bune nu prea fac.

Un urlet tacut

Am cautat un lichid printre stele

Acelasi pe care l-am cautat printre vene

Acelasi care imi circula prin stomac

Acelasi din vis ce-mi umbla prin cap

Aceeasi femeie iti ramane fidela

Stupid gest a fost sa ma prefac in perla

Si ma prefac incontinuu

Cu masti.

Esafodul m-ar scapa de atingerea dura

Trecutul e cel fara masura

Nu se obisnuieste cu limita

Si curge cu ura,cu amor,cu dor de palme

Opreste-te!...doare.

Arde, desi e cicatrice

Nu e eroare desi e-n matrice

Ca astfel de orizont cuprinde doar spiritul

Pasul tau ma face inceata

Cad lata daca nu stiu ca traiesti.

Se spune ca iubesti adevarat cand te bucuri pentru fericirea iubitului tau ce acum sta in pat cu alta si ii masoara rasul, si ii deseneaza forma, si o atinge puternic pe coapse mai dure sau moi. Isi strecoara fruntea pe pantecul amantei, ii simte vaginul, uterul, encefalul, firea artistica, pana de scris, lama de sinucis. Sa bucur tristetea mea? Iubirea este ideal.

In camera de hotel este foarte murdar. Sticle de bautura peste tot, codite de capsuni in asternut mi se prind in par. Acum miros doar atmosfera de aseara, miros de drog, de mosc puternic. Ma uit in oglinda, dar nu te vad. Sunt doar eu ravasita si ma intreb: am facut bine? sunt bine? si daca nu sunt... m-am obisnui. Ma dezbrac, inchid usa si ma duc pe la magazine. Sunt pe plaja...am iesit cu parul ud din dus. Aleg rochia. Te aleg si pe tine. Te aleg cum? Imi imaginez ce episod vom "filma"azi. Suntem in autobuz, in drum spre casa. Imi vezi doar parul, nu si ochii...m-ai lasat iar in lume.

Ce intelegere as mai putea face cu Dumnezeu? Ce pact m-ar ajuta sa scap de armistitul asta prostesc facut cu mintea mea? Sa spun "gata." mi-as dori. Sa respir adanc un miros de suc de portocale a doua zi singura. Sa las apa sa curga, mintea in pace, bucataria goala si eu goala pe scaun cu pensula in manga. Pensula cu tus, ochi mai negri ca adancimea unui ocean. Tu...destin meschin si ipocrit sa mori. Dar sa mori in timp ce traiesti uitare din partea mea.

Permanent dilemma

Today,I looked in the mirror like I do every single day, but I saw something else. A saw my face in a black reflection and I haven`t got any answer to the question that came straight away: How can you take life as it is? No answer, no worry. And still I`m waiting for a response. I gave birth to passion since I know the "passion" word. Could you be kind enough to appreciate it? Can you read my lips when I am whispering and could you sense my problems when I look up in the clouds? Are you able to discover a part of me which is evil and profound?
And today is yesterday and the feeling is another. My mirror is glowing and my sad face is erased. I borrowed a little bit of happiness from a pristine thought, from home and from the people that were there for me.

Illusion of forgiveness

Prepare yourself for battle...i sense a little anguish
Come and join the grass with me
Finish your ideas in the spring
And let`s hibernate in your beding.

And put another painting on your sad and empty wall
One with a moon crying should be perfect.
I promised you a life...now take this one and go.

I remember a feeling from another life
It gives me thought sequel.
It gives me a memory of you
It gives me desire.

Listen to

The nature is dead without a kind smile
The petals are sad without a tear shower
Your answer was pointless for my poor heart
Now give me the reason for my angelic part.

The love that I followed with no shame at all
Hate and burn my domestique soul
A writter can`t command his hand to stop crying
My shadow of glory is still trying...
To be your white lover in dark beding.

I forgive my mystake as I love your eyes
Because I saw the world through them
And I was surprised and happy and living
Again...I implore you to change the painting on that empty wall.

You are

The strange, your arm, the value
You write me parts of silence
As I forgive my soul in hell
The moon`s cry began.

To split and divide your beauty in two
My weapon against world will always be you.
You cut me profound as you`re getting old
My reason is chaos...a poor one
And it`s like this because of your kiss.

In pieptul tau as vrea sa imi incui chipul. Sa las sa treaca rau de lacrimi dulci. Nu mi-e dor de nimic, nu simt atmosfera unei petreceri de adio. Nu mai simt nici vina, nici iertare. Tot urc.

Te simt

Te simt si te aud
Cum ma vrei dintr-odata
Te vreau, ma dezbraci
Ma gasesti agitata...
Nervii-mi rapesti cu buzele tale.

Ma anunti ca ploua peste muntii de gheata
De soarele trist imi cos mana c-o ata
Ata se rupe fiindca dragostea frige
Si invat sa iubesc chiar daca afara ninge.

Imi trimiti in surdina vorbe de dor, moarte
Nu mai tin cont de durere
Imi apasa pe umar o cioara si inca o cioara
Si ma duc cu ele alene...

Ma explorezi din profil
Barbia-i cazuta si ochii-s cazuti
E umbra de ecou
E capitol de moarte
Intre noi doi.

Tu, lacrima

Tu, lacrima imi zambesti frumos
Imi atingi pielea, imi zdrobesti crezul
Alergi pe strazi micute
Te-mpaci bine cu pacea.

Tu, lacrima care iti e suspinul tau adanc?
ma intreb cum de nu plec, cum te nu te-ajung
Cum raman aici de-o parte.
Vii sa cazi in tara mea?