miercuri, 5 ianuarie 2011

Tu, lacrima

Tu, lacrima imi zambesti frumos
Imi atingi pielea, imi zdrobesti crezul
Alergi pe strazi micute
Te-mpaci bine cu pacea.

Tu, lacrima care iti e suspinul tau adanc?
ma intreb cum de nu plec, cum te nu te-ajung
Cum raman aici de-o parte.
Vii sa cazi in tara mea?
Publicat de la

8 comentarii:

  1. Anonim12 ianuarie 2011 la 04:20

    despre ce crez vorbesti?

    RăspundețiȘtergere
  2. Cristina Ionita12 ianuarie 2011 la 23:01

    visurile mele

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim14 ianuarie 2011 la 19:00

    scrie... scrie in continuare si-apoi citeste-i cuiva. cu voce tare, cu vocea ta. sa ajunga mesajul tau sa i se imprime pe neocortex si sa nu uite momentul.
    odata si mie imi citea cineva. imi placea. doar ca mereu intelegeam ce vroiam eu sa inteleg. apoi, cand aveam ocazia, citeam singur textul. aproape ca nu mai avea nicio semnificatie.
    macar incearca.

    RăspundețiȘtergere
  4. Cristina Ionita16 ianuarie 2011 la 14:11

    Imi place misterul ca nu iti stiu identitatea, dar curiozitatea nu este punctul meu forte. Imi dai un nume? sa iti raspund la intrebare. scriu, acum rar pe hartie, mai des in minte, dar cert e ca citesc cuiva. mie

    RăspundețiȘtergere
  5. Anonim16 ianuarie 2011 la 19:13

    Daca eu as fi Alex, tu ai fi Diana. Eu as avea o casuta la Mangalia iar tu un apartament la Bucuresti. Eu as fi comod, nepasator si visator, pe cand tu ai fi o copila insetata de cunoastere.
    Apoi din pura intaplare ne-am intalni la Balcic in zona vechiului far.
    Dar nu e asa. Ma trezec din visare si caut ceva care sa ma aduca la realitate. Ma uit in dreapta mea si o femeie imi spune soptit... Buna dimienata, buna dimineata, buna dimineata. Ma uita la ea incurcat si imi dau seama ca a iesit din alt roman. Ma voi culca la loc sa vad ce se intampla. scuze. aberez. dar cred ca poti sa-mi spui Alex. imi pare bine de cunostinta

    RăspundețiȘtergere
  6. Cristina Ionita16 ianuarie 2011 la 21:01

    Nu sunt blonda, dar imi place sa merg la plaja. Nu sunt creata, dar imi plac ciresele. Daca le-as scapa pe jos, as plange pe peronul de asteptare a unui tren ce nu mai vine sa imi duca visul mai departe. Macar esti carunt, Alex?

    RăspundețiȘtergere
  7. Anonim16 ianuarie 2011 la 23:01

    carunt? da. de ceva timp. merg sa imbrac pantalonii albastrii si sa ma intind in hamac. apoi poate am sa ascult unul din discurile mele. poate maine am sa si inot... pana atunci sa mai scrii

    RăspundețiȘtergere
  8. Cristina Ionita17 ianuarie 2011 la 00:05

    lilieci.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

Persoane interesate

Arhivă blog