sâmbătă, 21 august 2010

Am uitat un ideal. Si inca unul, si inca unul...

Mereu dupa un timp va veni alt timp.
Constant cand moare o secunda, se naste alta.
Categoric trecutul este amintire, iar viitorul iluzie.
Trecutul e rece, viitorul frige de idealuri.
Febra visului urmareste si ultimul realist din matrice.
Curaj pentru viitor au doar naivii.
Si totusi cei care nu se pacalesc rar au reusite. Si cand au...daca au...au suferit mai mult decat nevinovatii inconstienti. Ce este de facut pentru ei? Eu zic ca trebuie sa existe cineva care sa le ofere liniste. Cineva care sa le bage mana in gat cand se sufoca cu idei si sa le scoata afara. Cineva care sa stie cum sa potoleasca vulcanul din ei. Insa natura a facut astfel incat vulcanii sa erupa. Oricat i-ar incanta armonia, oricat de mult placile lor nu s-ar cutremura...vibratia exista si se amplifica.
Hazard sufletesc sunt pasionalii si visatorii.
Vampirism spiritual practica cei care nu si-au gasit personalitatea.
Un om idealist se simte sufocat. Se consuma si este nefericit. Visatorul da impresia ca mananca sperante pe paine si posibil un succes materializat in timp. Schiteaza implinire prin visare, dar in esenta stie. Stie ca timpul lui este infinitul. Asta ii e specific. Si totusi de-ajuns sa nu conteze.
Visatorii sunt nebuni cu acte. Sunt romantici incurabili. Sunt usor de cumparat. Tarfele de calitate sunt realistii. Pe ei nu-i poti cumpara usor. Nu-i induiosezi cu stele, nu-i amagesti cu o luna plina. Nu-i ridici de la sol chiar de-ai fii martir. Dar tot lor le poti fii inger. Ii poti pazi pe calea lor cea curbata, dar sigura. Le poti surade, dar nu rade. Le poti urla, ei vor auzi soapte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate

Arhivă blog