Fara titlu

Ce naspa e cand vrei ceva si nu stii ce anume. As face atatea lucruri, dar nu am chef sa ma apuc de ele. Parca imi este suficient ca m-am gandit. Las pe viitor practica, asa fac mereu. Vorbesc intruna ca o masina stricata, vin cu diverse teorii care imi dau tupeu si curaj, dar las practica undeva intr-un viitor apropiat de sfarsitul meu crezand ca o sa ma apuc. Ma enerveaza zodia mea, niciodata nu termin ceva ce am inceput. Parca nu am final. Mi-e greu sa gasesc si "titlu". As citi carti asa cum am facut vara trecuta, dar daca nu imi recomanda cineva una, nu ma agit. Daca nu mi se da in mana nu caut. Este o stare foarte nasoala pe care nu o vreau, dar o chem. Nu stiu ce naiba am. Parca mi-e lene sa apas "shift" ca sa scriu cu majuscule. Imi vine sa ma pun in pat si sa ma acopar cu patura si sa stau acolo. Nu stiu daca mi-e somn, dar e bine ca stau. Ma linistesc intr-o prostie vesela in loc sa fiu agitata pentru examenele care ma asteapta. Nu am nici un stres. De nimic. Imi vine sa ies incontinuu cu mine in baruri, sa stau sa vorbesc, sa vad ce mai fac. In cap gandurile nu inceteaza si nici mintea. Dar asta nu ma deranjeaza, cu asta de fapt m-am obisnuit. Ce ma enerveaza este ca nu pot sa vorbesc si tot astept ceva.