O dulceata de vizita

Cum asculta oamenii pe la usi....ce gest de doi bani! Ma simt neputincioasa acum. Ma simt ca vreau sa ma plimb cu niste casti in urechi prin locuri in care mergeam cand eram mica. Prin vizite la prietenele mamei, sa stau langa pe un fotoliu si sa ascult fascinata discutiile dintre cele doua persoane pe care le credeam mari si cunoscatoare de mai multe cuvinte ca mine. Imi vine sa ma simt mica, sa am fata aia de chinezoaica pura, acum mi s-a mai dilatat din cauza buzelor prea mari pentru o chinezoaica. Sa ma uit cand beau cafea si sa imi promit ca niciodata nu voi bea asa ceva. Sa imi promit ca nu voi creste ca sa simt ce am simtit. Parca e vis si traiesc aievea in visul acela cu o puzderie de iluzii precum marginea intunericului. Lucesc, ma vezi, ma ai. Si parca parca parca nu iti vine sa ma dai. Sa ma vinzi unui oarecui....precum este el. Litera ta sunt eu: C.